CAIET PROGRAM

17 IUNIE 2013

 

 

 

1.    TEATRU- TIGRIȘORUL CĂRUIA ÎI PLĂCEAU CLĂTITELE

2.    TEATRU- CIRCUL

3.    MONICA-STILIZAT POPULAR, GRĂDINIȚĂ

4.    MONICA-STILIZAT POPULAR, GRĂDINIȚĂ

5.    LUMINIȚA- GĂRGĂRIȚELE

6.    MARIA DAVID – POEZIE

7.    MONICA- GRĂDINIȚĂ

8.    LUMINIȚA – FOREVER YOUNG

9.    MONICA – I-IV

10.                      LUMINIȚA – MISTIC CREW

11.                       DIANA DAMIAN – GAȘCA MEA, TERORISTA

12.                      MONICA – FANTEZIE COREGRAFICĂ I-IV

13.                      LUMINIȚA – MISTIC CREW

14.                      MONICA – FANTEZIE COREGRAFICĂ I-IV

15.                      MONICA –BALET I-IV

 

MONOLOG PT CARMEN

Monolog Smeraldina

"Sluga la doi stapani" de Carlo Goldoni

Actul I scena 16 strada in fata hanului Smeraldina apoi Chelnerul hanului +

Actul I scena 17 Smeraldina apoi Truffaldino

Hm, uite ce minte are si stapana mea! Sa ma trimita o fata tanara ca mine la han cu un ravas! E destul de rau sa fii in slujba unei femei indragostite.Face la nazdravanii cu nemiluita stapana asta a mea, dar ce nu pot eu intelege e ca spune ca-I indragostita de domnul Silvio, ca-I gata sa se omoare de dragul lui si, cand colo, trimite biletele altuia. Te pomenesti ca-l tine pe unul pentru vara si pe celalalt pentru iarna! Fie ce-o fi… dare eu in han nu intru. Am sa strig si careva tot trebuie sa iasa. Hei, voi cei din casa, hei, voi cei din han! Mor de rusine… Eu nu intru in han. Ce-o sa-i spun eu stapanului meu daca ma vede aici? O sa-I spun ca am venit dupa el. Stiu eu cum sa ma descurc…  A!Mi-l trimite pe servitor!

Eu va caut, domnule, imi pare rau ca te-am suparat. Pare ca erai la masa, dupa cate vad.(aparte) Tare-i dragut! (aparte) Mi-a spus scumpo… (tare) Stapana mea trimite biletul asta domnului Federigo Rasponi si, cum eu nu vreau sa intru in han, m-am gandit sa ti-l dau dumitale, ca doar esti servitorul lui. Ce vrei sa-mi spui? Din partea cui? Truffaldino Battochio? Parc-am auzit de numele asta, dar nu-mi mai aduc aminte. (aparte) N-o fi chiar el? Nu, nu-l cunosc. E tare indragostit de mine? Oh! Ma iei peste picior. Sa-ti spun atunci, daca l-as vedea si mi-ar placea, mi-ar fi mai usor sa-ti raspund. Nu pricep nimic! Eu nu te-am vazut decat pe dumneata. Te pomenesti ca esti chiar dumneata acela despre care spui ca ma iubesti?! Atunci de ce nu mi-ai spus-o de la inceput? (aparte) Si pietrele s-ar indragosti de el! Ce sa spun?... Spun ca… Ah, si eu is cam rusinoasa … Adevarul e ca-mi placi tare mult. Daca-s fata de maritat? O, ce intrebare! Da, sigur ca da, is fata de maritat. Eu, daca voiam, puteam sa ma marit de cincizeci de ori pana acum, dar n-am gasit pe cineva care sa-mi placa. Da … trebuie sa recunosc ca dumneata ai un nu stiu ce … gata, nu mai spun nimic! Cel care ar dori sa ma ceara de nevasta ar trebui sa … N-am nici mama, nici tata, asa c-ar trebui sa vorbeasca cu stapanul sau cu stapana mea. Au sa spuna ca, daca eu is multumita … Si eu am sa raspund ca … daca ei is multumiti…

Scrisoarea? A, scrisoarea… Iat-o! Habar n-am ce scrie in ea, da dac-ai sti ce curioasa is sa aflu! Nu cred ca-i o scrisoare de dragoste. Am putea s-o deschidem … dar pe urma sa te vad, cum o lipesti la loc? Hai s-o deschidem. Stiu sa citesc. Putin. Dumneata, insa, trebuie sa citesti bine, fireste. S-auzim atunci. Haide, citeste! (uitandu-se la scrisoare) Ca sa-ti spun drept, nu pricep nimic. La ce-am mai deschis-o? Eu cunosc cateva litere. Asta nu-i D ? Nici pomeneala, asta-i S. Ce mi-e D, ce mi-e S. E-o deosebire asa de mica! D,d,d … nu, nu, asteapta putin, cred ca e A. Eu asa cred. Codita asta ce litera sa fie? G: tocmai ca sa faca draga.

(speriata) Stapanul! … Vine stapanul!...

circul CHIT

DISTRIBUȚIE:

PISICA./

ARLECHINO 1

ARLECHINO 2

ELEFANTUL 1

ELEFANTUL 2

CHIȚ BĂTRÂN

BOCITOARELE

VULPEA 1

FERMIERUL

GĂINA 1

GĂINA 2

URSUL

VÂNĂTORUL

ARABUL

CĂMILA

PAPAGALUL

 

 ARLECHINO 1: Doamnelor și domnilor circul CHIȚ-CHIȚ vă mulțumește pentru prezență și vă promite o seară plină de surprize. Pentru început dresură de lefanți și pisici.

-muzică, cei doi elefanți și pisica se pun în poziție-

PISICA: Mulțumesc, dragi spectatori pentru aplauze!(către elefanți) Bieții de voi, dacă nu eram eu, voi nu primeați decât fluierături. Auziți cum mă aplaudă? E doar meritul meu, nătângilor.

ELEFANTUL 1: Uită-te la asta ce încrezută e!

ELEFNTUL 2: Noi ne rupem șalele și ea se crede vedeta circului. Ia să-i dăm o lecție!

ARLECHINO 2: Fără violență în circul meu!Mai bine faceți biss, uite publicul o cere.

-din nou piramida-

PISICA: Doamnelor și domnilor, vă rog să le scuzați pe aceste dobitoace nepricepute, care nu sunt în stare să vă amuze. Noroc că sunt eu aici.....

ARLECHINO 2: Pisicuțo, așteaptă măcar să-ți iei salariul! Și dusă a fost! Credeți că a murit de foame? Da de unde! Lumea-i plină de șoareci.

ARLECHINO 1: A devenit cel mai aprig vânător al familiei Chițăilă.

CHIȚ BĂTRÂN: Offff, nu mai pot! E timpul să-mi iau la revedere, dragii meii.

TOȚI TREI: Tată, nu mai vorbi așa.

CHIȚ BĂTRÂN: Îmi pare rău copilași dar a venit timpul să vă împart vouă averea mea.

-cei trei încearcă să plângă și nu reușesc-

ȘOARECE GRI: Codiță, tu poți să plângi?

CODIȚĂ: Nu-mi iese nicicum. Oricât mi-aș stoarce ochii nu iese nici o lacrimă.

ȘOARECE GRI: Și ia uite-l pe prâslea ce-i mai bocește! Să știi că ăsta o să-l impresioneze pe tata și o să-i lase lui toată averea. Trebuie să luăm măsuri.

CODIȚĂ: Hai să chemăm profesioniștii în ale bocitului.(dă un telefon)

         Alo, firma ”Văleleu și aoleu”? Da? Vreau și eu să închiriez niște bocitoare profesioniste. Cât mă costă? Bine, să fie trei. Când? Acum.(către fratele său) Ăștia percep și taxă de urgență. (la telefon)Ok, așteptăm. Dar cât mai repede că se duce. Cum? Cine se duce? Tata.

-apar 3  fete îmbrăcate în babe care încep să bocească-

BOCITOARELE ÎN COR: Und te duci tu.......(cei doi frați îi șoptesc numele) Chiț?

CHIȚ BĂTRÂN: Cine sunt astea?

CODIȚĂ: Niște rude din partea mamei, tată. Au aflat că ești bolnav și au venit să te vadă.

CHIȚ BĂTRÂN: N-o cunosc pe nici una, da mă rog. Spune-le să plece că mă doare capul. La cum arată sunt sigur că ne reîntâlnim dincolo.

BOCITOARELE: Mitocanule! Ați cerut bocitoare nu fete de miss.Plata

-Codiță le plătește-

CHIȚ BĂTRÂN: De ce le dă bani Codiță?

ȘORECE GRI: N-aveau bani de tren și s-au împrumutat la noi. Tată, spuneai ceva de averea ta.

CHIȚ BTRÂN: Mulțumesc fiule!Era să uit.Ție Șoarece gri îți las bucata de parmezan iar ție Codiță cutia de biscuiți din bucătărie.

COLȚIȘOR: Și mie, tată?

CHIȚ BĂTRÂN: De tine am uitat. Nu mai am nimic să-ți las. Dar cu gheruțele

și dinții tăi buni te vei descurca. La revedere copiii mei dragi!

-moment de îngropăciune-

PISICA: Acum că îl bătrân nu mai e va fi foarte ușor să mă ”împrietenesc” cu cei trei șoricei. Tinerii de azi sunt atât de naivi!Șoarece Gri s-a mutat în calupul ăla de cașcaval. Nu trebuie decât să aștept puțin să-l termine și.....

PISICA: Bună ziua șoricel! Condoleanțe pentru tatăl tău!

ȘOARECE GRI: BBBunăă .....ziua!(fuge, dar pisica îl prinde în culise)

Ce cărniță fragedă. Acum să-mi iau și desertul. (merge la cutia cu biscuiți a lui Codiță)

Cioc-cioc, e cineva acasă? Ia uite ce dolofănel te-ai făcut!Ce, nu mai poți ieși din cutie? Dragi spectatori să nu le dați copiilor prea mulți biscuiți!Vino la mine să te ajut să ieși!(se aud țipete în cutie)Da unde e cel mic?Îl caut de trei zile și nu-i dau de urmă

COLȚIȘOR: Cu-cu!

PISICA: A....STAI CĂ TE PRIND!

COLȚIȘOR: S-o crezi tu!Eu nu sunt ca frații mei. Nu mă vei găsi niciodată!

 

ARLECHINO 2: Șoricelul are dreptate. Neavând nici o avere moștenită, a trebuit să muncească din greu ca să mănânce. A devenit atât de șiret încât.....pisica nu a reușit să-l prindă. Îl caută și azi!

ARLECHINO 1: Să nu-i spuneți unde se află!

VULPEA 1: Fotografii artistice.... Cine mai dorește, cine mai poftește? Doi lei fotografia.

ARLECHINO 1, 2: Găsește-ți alți mușterii, pe noi nu ne păcălești.

GĂINILE: Vrem noi, vrem noi.

VULPEA 1: Imediat, dragele mele. Priviți ce poze frumoase. Pe-asta i-am făcut-o cocoșului Coadă Verde.

GĂINA 1: Cât e de frumoasă. Vrem și noi dar să ieșim CU O TRENĂ de pene.

VULPEA: Desigur, totul este gratis. Eu sunt o artistă, nu o negustoreasă. Vă rog,  mai aproape de mine. Zâmbiți! Stați nemișcate, da?!

-se repede să le halească-

FERMIERUL: Staipe loc!

VULPEA: O, Domnule Fermier, ce onoare să vă cunosc!

FERMIERUL: Lasă vrăjeala că nu-ți merge cu mine. Lasă-mi găinile în pace!

VULPEA:  O, vai de mine! Da eu  nu făceam decât să le curăț penajul. Ele m-au rugat să o fac.

GĂINA 1: Nu-i adevărat, mincinoaso! Vroiai să ne faci friptură.

VULPEA: Ați înțeles greșit, dragele mele.

GĂINA 2: Serios?

VULPEA: Cu siguranță. Eu sunt vegetariană. Nu știu ce ați auzit voi despre neamul meu, dar la ultimul congres al vulpilor s-a luat decizia să nu mai mâncăm deloc carne. Vă jur pe coada mea!

FERMIERUL: Ok. Ai ocazia să-mi demonstrezi că e așa. În noaptea asta tu o să-mi păzești găinile. Un cotcodac să aud și coada ta va fii spulberată!(arată pușca)

VULPEA: Stai fără grijă, domnule. Nu vei auzi nici pâss. Am să le cât și vor adormi imediat.

ARLECHINO 2: Ce a urmat? ......măcel.Găinile n-au mai apucat să spună nimic

-vulpea și găinile, film mut  derulat slow-motion-

ARLECHINO 1: Când s-a trezit, Fermierul n-a mai găsit decât.....

FERMIERUL: O PANĂ? Doar atât mi-a lăsat nemernica de vulpe?  Mă voi răzbuna!

-intră Ursul pescar-

VÂNĂTORUL : Bună ziua!

URSUL: Bună.

VÂNĂTORUL: Ce faci aici?

URSUL: Pescuiesc, nu vezi?

-Vânătorul aruncă o plasă peste urs-

VÂNĂTORUL: Ai plecat la pescuit și ai fost pescuit.Ce să fac eu acum cu tine?

ARLECHINO 2: Ce faci nene cu ăsta? Îl pui să danseze?

VÂNĂTORUL: Tiii, puștiule ești genial! Am să dau cu el spectacole. Și când te gândești că eu vream să-i atârn pielea pe perete!(îi pune ursului un borcan în față) Pescuiește!

Lume lume, circul Chiț vă prezintă Ursul pescar. (Ursul se chinuie să pescuiasă și Vânătorul râde )

URSUL: Las c-o să vină și rândul meu!

-intră Cămila și Arabul-

ARABUL: Smochine de vânzare! Smochine de vânzare!

VÂNĂTORUL: Vreau eu un kil!

CĂMILA: Stăpâne, hai să ne odihnim măcar o oră aici. Sunt bătrână, nu mai pot!

ARABUL: Ai să te odihnești când o să spun eu!Timpul costă bani.

CĂMILA: De ce nu-ți cumperi altă cămilă? Și lasă-mă pe mine în staul să mă

odihnesc. Nu ți-am muncit destul toată viața?

ARABUL: O să muncești cât timp vei fii în stare să mergi. IAR CÂND TE VEI oprii, am să te ucid. Hai să mergem.

VÂNĂTORUL: Mergeți cumva în târgul următor?

ARABUL: Da. De ce?

VÂNĂTORUL: Merg și eu tot acolo. Am putea să ne însoțim.

ARABUL: Haideți.

ARLECHINO1: Ăștia doi o so pățească rău de tot. Se poartă atât de urât cu animalele încât......

ARLECHINO 2: Apropo de animale. Ce mai face cumătra vulpe?

ARLECHINO1: Habar n-am.

O VOCE: Toată lumea în piață! Toată lumea în piață! A sosit cumătra Vulpe, croitoreasa cu cele mai scumpe modele de sezon!

VULPEA 2: Priviți marea noutate a anului! Coada nu mai e la modă. Bărbații care au aflat demult acest lucru, au încetat s-o mai poarte. Numai voi, animale prostuțe ați rămas demodate. Dacă vreți să fiți la modă trebuie să vă tăiați cozile. UN IEPURAȘ: Ce? Să rămân eu fără coada mea? Niciodată.

VULPEA: Croitorii din Paris au decretat!Nu vedeți că nici eu n-o mai port? Vă împotriviți curentului modei?

PAPAGALUL: Mă scuzați că mă bag.

VULPEA: Spune drăguță!

PAPAGALUL: Am un colet de expediat pentru doamna vulpe. Fermierul m-a trimis să vă înapoiez asta. (îl bufnește râsul)Ați uitat-o când ați vrut să-i haliți găinile.

TOATĂ LUMEA: Ce? Parcă spuneai că moda cozii a trecut!?Nemernico, noi era cât pe ce să rămânem fără coadă. Prindeți-o!

ARABUL: Cămilă proastă, cred că am rătăcit cărarea. Trebuia să ajungem demult în oraș.

VÂNĂTORUL: Eu zic să împușcăm animalele astea proaste și să le mâncăm.

URSUL: Fie-vă milă de noi, putem să vă aducem mulți bani.

ARABUL: La ce bun dacă o să murim aici în deșert de sete și foame? Hai, ca să nu ziceți că suntem cruzi vă lăsăm să vă faceți ultima rugăciune.

URSUL: Doamne, scapă-mă de aici! Promit să postesc un an întreg, promit să nu mai mănânc mierea albinelor trei ani....

CĂMILA: Da revino-ți ....

URSUL: Tu nu te rogi?

CĂMILA: Eu auzisem că urșii sunt proști da nici chiar așa.

URSUL: Nu vezi că ne-am rătăcit ? Nu mai avem nici o scăpare. Să fugim e în zadar, vom crăpa de sete 1 km mai încolo.

CĂMILA: Nu te mai plânge și ascultă-mă. Nu ne-am rătăcit, eu i-am adus intenționat aici.

URSUL: Nu înțeleg

CĂMILA: Aici locuiește un trib de sălbatici.

URSUL: Păi și unde sunt că nu-i văd.

CĂMILA: Ai răbdare. Hai să ne pitim.

-năvălește, tribul, cei doi sunt legați fedeleș-

ARABUL: Ajutor!Cămilă du-te după ajutoare.Ce nu vrei?

VÂNĂTORULE: Ursule, te rog, ajută-ne! Dacă o faci am să te răsplătesc . Ne-ați trădat animale netrebnice!

CĂMILA: Nu te aștepta să primești iubire când semeni ură. Eu te-am salvat de atâtea ori de la moarte iar tu ai vrut să mă ucizi. Acum ai să aflii și tu ce înseamnă să ai stăpân. Ursule, hai să plecăm. Se întorc sălbaticii.Rămâneți cu bine.

AMÂNDOI: Stați......

 

 

 

Ziua in care a fugit Somnul

ZIUA ÎN CARE A FUGIT SOMNUL

 

PERSONAJE:

GEORGIANA

NIKI

DAMIAN

SARA

BRIANNA

N1

 

ANA-Sara

ALEX-niki

MAIA-Brianna

SOMNUL-Damian

OBOSEALA- N1

SPIDERMAN-Geo

PĂPUȘA- ERICA

-atmosferă de petrecere, ziua Anei și a lui Alex-

-bunica intră cu tortul-

MAIA: A venit momentul!

TOȚI: URA!Mulți ani trăiască, mulți ani trăiască....................

MAIA: Ei, și-acum să vă văd!

ANA: Bunico, e adevărat că dacă stingem lumânările dintr-o suflare ni se îndeplinește o dorință?

MAMA: Așa se spune. Voi puteți încerca.

ALEX: Super! Ana ești gata?Unu, doi, trei ....

TOȚI: Bravoooooooo!

MAIA 1: Acum puteți spune dorința. Ce vă doriți? Fac pariu că o mașină mare teleghidată. Ba nu. O consolă mare cu jocuri.

ALEX: Ești gata Ana?

AMÂNDOI: Ne dorim să nu mai dormim niciodată.

-un moment de tăcere-

MAIA: Ce? Asta nu-i dorință. Sună mai mult a pedeapsă.

ANA: Ba nu. Ia gândiți-vă ce tare ar fi ca în loc să dormiți  dupăamiaza să vă puteți juca. Două ore în plus de joacă pe zi.

MAIA: Dacă nu dormiți veți rămâne mici, o să slăbiți și veți avea cearcăne.

ALEX: Nu contează.

MAIA: Bine. Noapte bună....Pardon... Spor la joacă! Să nu faceți prea multă gălăgie să ne certe vecinii.

-Alex și Ana singuri-

ALEX: Ana, ți-e somn?

ANA: Nu.

-se mai joacă un pic cu jucăriile-

ALEX: Nici acum?

ANA: Nimic, nici măcar nu casc.

ALEX: Înseamnă că e adevărat. Ni se îndeplinește dorința.Ce să facem acum?

 ANA: Hai să ne jucăm la calculator.

-apare Somnul_

SOMNUL: Să vă fie rușine, piticaniilor! Asta e răsplata pentru eforturile mele din fiecare seară! Deci nu mai aveti nevoie de nenea Somnul? Foarte bine.

Am să plec și am să-i las nedormiți până la....(aruncă un maldăr de cărți) Luați-vă cărțile înapoi.

ANA: Gata, te-am bătut!

ALEX: Hai să ne mai jucăm odată!

ANA: M-am plictisit. Mai bine hai să ne jucăm cu jucăriile.

ALEX: Hai să-i punem să se bată să vedem care-i mai tare.

ANA: Bine. O să ai o surpriză. Ai să vezi că păpușa mea e puternică.

-scenă de ciondăneală între jucării, apare Oboseala-

OBOSEALA: Așa!Ce bine-mi pare că l-au alungat pe nenea Somnic. Acum, ușor, ușor vor fi ai mei. Pic, pic, pic. Otrava mea nu dă greș niciodată. Pic cu pic veți obosi. Ia uite câți copii! Nu vreți să vă dea Tanti Oboseala un pahar cu suculeț? Se numește coca-cola! Știu că vouă vă place mult. Pe mine mă ajută când îmi fac vrăjile.

ANA: Te-am bătut, te-am bătut!Spider-ul tău e un fraier.

ALEX.: Ba nu. Stai să-i pun baterii și-ți arăt eu ție.

MAIA: Ați stat toată noaptea la joacă?

ALEX.: Da

MAIA: Nu sunteți obosiți?

ANA: Nu. E foarte bine. În sfârșit ne-am jucat cât am vrut.

MAIA:Da, ce ochi roșii aveți!Hai să vă pregătiți de grădiniță. Ce faceți cu jucăriile?

ANA: Le punem la culcare. E timpul să-și încarce bateriile.

-camera rămâne goală, moment de tăcere, intră Somnul-

PĂPUȘA: (trezindu-se) Îmi pare rău Spider! Nu e vina mea. Nu eu am vrut să te bat.

SPIDER: Știu asta. Alex și Ana nu s-au purtat niciodată așa cu noi. Oboseala i-a făcut să fie foarte răi. Dacă nu se întoarce Somnul la ei toate jucăriile vor fi stricate sau se vor supăra și vor pleca.

PĂPUȘICA: Ura! Uite-l pe Somnic. Asta înseamnă că nu mai e supărat pe copii. Când se vor întoarce de la grădi vor trage un pui de somn...

SOMNUL: Ba nu e așa deloc. Sunt aici pentru voi. Copiii pot să stea treji până la finalul secolului.

SPIDER: Atunci s-a zis cu noi!

PĂPUȘICA: Te rog FĂ-O măcar pentru noi!

SPIDER: Nu vreau să ajung la gunoi așa tânăr.

SOMNUL: Nu, nu și nu! (iese)

PĂPUȘA : Ce ne facem? Acum s-a supărat și mai rău.Există o singură soluție.

SPIDER: Care?

PĂPUȘA: Să apelăm la Maia.Bunicuțele pot fi foarte puternice când vor. Știu să prepare o mulțime de leacuri pentru boli. Mă duc să o rog să ne ajute.

SPIDER: Eu mă odihnesc puțin. Când se vor întoarce copiii de la grădi ne vor obosi iar.

-intră copiii-

ANA: Ce ai Alex?

ALEX: Mă cam doare spatele.

ANA: Și pe mine mă dor ochii. Nu vrei să ne culcăm măcar puțin?Mă simt cam obosită.

ALEX: Bine. Dar doar puțin.

-se culcă dar nu pot să doarmă, Oboseala intră pe nesimțite-

ANA: Of! Nu mai pot! Mă doare tot corpul. Nu pot adormii. Tu ai adormit?

ALEX: Nu. Parcă mi-a pus cineva scobitori la ochi.

OBOSEALA: Așa vă trebuie!

ANA: Cine m-a pus să mă iau după tine! Tu ai vrut să ne punem dorința aia.

ALEX: Da ce, te-am obligat eu? Ți-a plăcut și ție ideea!

ANA (plângând): Ce ne facem?

-moment coregrafic al OBOSELII, apare Maia cu o oală mare-

MAIA: Ce faceți copilași? V-ați culcat?

ANA: Bunico, nu putem dormii. Te rog, ajută-ne!

MAIA: Și cum rămâne cu dorința voastră?

ALEX:Am greșit Maia! Te rugăm, adu-ne somnul înapoi!

MAIA: Îndată scumpii mei!

         Flori de tei și iasomie

         Somnului spuneți-i să vie!

         Somn bun, somn bun,

         Vino tu la mine-acum!

Somn frumos, somn frumos,

Vino tu la mine jos!

OBOSEALA: Ce? Aburi de ceai de tei? Voi răspunde cu puțină Cola. Să te văd acum bunicuțo!

MAIA: Pleacă de aici și lasă-mi nepoțeii în pace! Du-te la niște oameni mari și răi!

OBOSEALA: M-am plictisit de ăștia. Vreau și eu cărniță crudă.

MAIA: Bine! Vrei să pleci de aici cu vânătăi. Treaba ta. (deschide o carte de povești)

”A fost odată ca niciodată, a fost odată un împărat. Și împăratul  avea o fetiță frumoasă și albă ca spuma laptelui. Dar într-o zi împărăteasa muri și.....”

(copiii încep să caște)

OBOSEALA (ZGÂLȚÎINDU-I): Nu, nu faceți asta! Trebuie să vă treziți. Acum sunteți ai mei.

SOMNUL: Ce cauți aici, urâto? Pleacă imediat pocitanie. Lasă-i pe copii să doarmă. Nu-ți ajunge că-i chinui zilnic pe oamenii mari? Acum te iei și de copii?

OBOSEALA: Sunt ai mei. Pleacă tu. Nu vreau să plec.

SOMNUL: Foarte bine! Las că vezi tu! Ia de-aici! (deschide un casetofon cu cântece de leagăn, copiii adorm ușor)

OBOSEALA: Nu se poate! M-am chinuit atât.

MAIA: Pleacă de aici DIAVOLOAICO! Ia mâna de pe nepoțeii mei!

-îi toarnă o cană cu ceai în cap-

OBOSEALA: ARDEE! Sunt învinsă!

SOMNUL: Afară cu tine!

-Oboseala iese-

MAIA: În sfârșit au adormit! Of, greu a fost! Ia uite ce frumos dorm! Mânca-i-ar bunica! Mulțumesc domnule Somnic! N-aș fii reușit fără dumneata.

-îl îmbrățișează și adoarme în brațele lui-

-Somnul o așează ușor alături de nepoței-

SOMNUL: Așa sunt bunicuțele!Drept să spun nici eu n-aș fii reușit să înving Oboseala fără ajutorul Maiei. E, de-acum mă duc. O pardon! Mai are cineva nevoie de mine, că tot sunt aici? N-are rost  să mai fac un drum. Atunci vă mai las puțin. Revin după aplauze.

POVESTEA OAMENILOR DE ZAPADĂ

 

POVESTEA OAMENILOR DE ZAPADA

 

PERSONAJE:

 

MIHAI

BIANCA

MAMA

FROSTY

FROSTYNA-Sara

VÂNTUL 1- Alex

VÂNTUL 2-GĂBIȚA

COPILUL -Iusti

CRĂIASA ZĂPEZII

(din culise)

 

MIHAI: Da nu e vina mea! Ea a spart cana!

MAMA: Da, dar tu i-ai pus piedică. Sunteți vinovați amândoi!Așa că sunteți pedepsiți să refaceți poteca spre poartă. Uite, folosiți lopețile astea.

BIANCA: Mamă, eu sunt prea mică să țin o lopată!

MAMA: Nu mai spune! Da să faci prostii prin casă ai forță! Lasă smiorcăiala și treci la treabă!În ultima vreme ai cam profitat de statutul de soră mai mică!

MIHAI: Păi da, și când îți spun eu nu mă crezi. Întotdeauna îi ții partea.

MAMA: Tu să taci! Mă duc în casă să pregătesc cina, până terminați voi va fi gata.

BIANCA: Vezi ce-ai făcut!Tu si glumele tale proaste!

MIHAI: Mucioaso!Apucă-te de treabă.

BIANCA: Și tu ce vei face?

MIHAI: Având în vedere că eu sunt fratele mai mare, voi fi șeful de echipă. Uite, începe de acolo.

-fata incepe să dea zapada imaginară-

BIANCA: Nu ai de gând să mă ajuți și tu?

MIHAI: Șeful gândește nu muncește. Hai mai repede că mi-au cam înghețat picioarele.

BIANCA: Dacă ”șeful” ar vrea să mă ajute am termina treaba mai repede și am avea și timp să ne jucăm.

MIHAI: Să zicem că ai dreptate. (ia lopata și începe să dea și el)

BIANCA: GATA!Hai să ne jucăm puțin până nu ne cheamă mama în casă.

MIHAI: Bine. Eu propun să ne dăm cu sania.

BIANCA: Ce șmecher ești! Să mă pui ca și ieri să te trag o oră și când să-mi vină și mie rândul ne cheamă mama la lecții. Nu merci.

MIHAI: Atunci ce propui să facem?

BIANCA: Să construim un om de zăpadă!

--formarea bulgărilor-

-bate vântul, timp în care apare pe scenă Frosty-

BIANCA: Ce vânt s-a pornit. Mi-au înghețat mâinile de tot.

MIHAI: OK, acum să-i așezăm și pălăria asta pe care am găsit-o în pod.Și coceanul ăsta îi va servi drept pipă.

BIANCA: O femeie nu fumează pipă.

MIHAI: Cine a zis că e femeie

BIANCA:Eu.(scoate pipa)

MIHAI: Pălăria de ce o lași? Ce femeile poartă pălărie?

 FROSTY: Pe mine nu mă întrebați ce aș vrea să fiu?

 MIHAI: Nu se poate!Bianca tu ai auzit ?Omul de zăpadă vorbește!

 BIANCA: Da.

MIHAI: Înseamnă că n-am halucinații. Și totuși e ciudat

 FROSTY: De ce? În poveștile pe care le citiți nu se întâmplă lucruri ciudate?

 BIANCA: Ba da.

 MIHAI: Îmi dați voie să vă pun o întrebare ?

 FROSTY: Curaj flăcăule!

 MIHAI: Puteți să-mi spuneți ce sunteți?

 FROSTY: Băiat.

 MIHAI: Vezi, ți-am spus eu. Spuneți-i și puștoaicei că nu există oameni de zăpadă fetățe.

 FROSTY:Asta n-aș putea spune. Eu m-am născut acum cinci minute. Nu știu prea multe despre lumea asta.

 BIANCA: Hai să-l botezăm!

 MIHAI: Bună idee. În lumea orice lucru poartă un nume. Da cum să-l cheme?

 FROSTY: Frosty

 MIHAI: Nu-i o idee rea.

 MAMA: Copiii, ați terminat? Ia uite ce harnici ați fost! Ați avut timp să faceți și un om de zăpadă?

 BIANCA: Mamă, omul ăsta poate vorbi.

 MAMA: Mihai, iar ai lăsa-o pe surioara ta să mănânce zapadă? Nu știi că nu-i face bine?

 MIHAI (îi dă un ghiont surorii sale): De ce ne dai de gol? Un om matur nu mai crede în povești!

 MAMA: Hai, intrați în casă! Vântul bate destul de tare. Să nu-mi răciți că vă mănânc!

 -se lasă seara-

 FROSTY: - Ce noapte frumoasă!.Copacii par îmbrăcaţi în vată de zahăr! Bianca și Mihai sunt acum la culcare. Acum sunt singur.

VÂNTUL1: -Nuuu, nuuu eşşşti sssinguuur! Pe uuunde am trecuuut, am văzuuut...muuulţi oameni de zăpadă...

 FROSTY: Cine ești tu?

 VÂNTUL: - Suuunt chiar vântuuul!

FROSTY: -Unde sunt alţi oameni de zapadă?

 VÂNTUL 1: Chiar lângă Paaarc,nuuumai la doua cassse distanţă...E o fetiiiţă de zăpadă...

 FROSTY:O fetiță de zăpadă! Ce bine-ar fi să o cunosc! Poate așa aș face rost de o surioară cu care mă voi juca. Din păcate, n-am cum să ajung la ea.

VÂNTUL1: Te ajuuut eu.Şooopteşşşte ce-ai vrea sssa-i ssspu..

 FROSTY: Am 1 înălțime și nu iubesc deloc căldura. Vrei să fii prietena mea?Ba nu! Vântule, nu, stai, nu asta vroiam! Ce rapid mai e! Ce mă fac?Dacă fetița de zăpadă se va supăra?

 -apare Vântul_

 FROSTY 2: Ai și venit?Ce-a spus, vântule?

 VÂNTUL 2: A râs..A spus ca vrea să te vadă.

 FROSTY: Ce fericire! O să am și eu cu cine să mă joc! Ba nu. Asta e imposibil!

 VÂNTUL 2: De ce?

 FROSTY: Pentru că eu n-am picioare.

 VÂNTUL 2: Nuuu e chiar IMPOSIBIL. Îți voi face o fotografie.

FROSTY: Ei, ce-a zis?!

 VÂNTUL 2: A spus ca esti simpatic.

 FROSTY: Cum?!

 VÂNTUL 1: S-a emotionat foarte tare.

 FROSTY:Şi pe ea...pe ea n-ai ,,fotografiat-o''?

 VÂNTUL 1:Ba daaa....Dar pe furiş.

 Ia priveşte aici!

 FROSTY:Nu văd nimic!

 VÂNTUL 1:Priveşte printre fulgii de zapadă.

 FROSTY: Vreau s-o văd, zise el.Te rog, poti face asta pentru mine? Pentru noi?

 (Vântul nu răspunde)

 FROSTY: Te implor!Aş da orice să mă joc cu ea

VÂNTUL 2: Bine!

 -este adusă Frostyna, aceștia se ating și apoi ea se prăbușește răpusă de vânt-

 FROSTY:Ce s-a întâmplat? Ce are?

 VÂNTUL 1: Îmi pare rău! E vina mea. Am suflat prea puternic și s-a prefăcut într-un maldăr de zapadă.

 FROSTY: Și nu poți s-o refaci?

 VÂNTUL 2: Numai oamenii pot crea un om de zăpadă! A început să se lumineze, eu trebuie să plec!

 FROSTY: Și cu mine cum rămâne? Of, de ce oare nu mă pot mișca, mi-aș reface eu prietena. Așa....

 -se aud din casă voci de copil-

 MIHAI: Bianca, hai să ne jucăm cu zăpadă!

 BIANCA: Imediat, să-mi iau mânușile!

MIHAI: Ia uite! Frosty încă mai e aici!

 BIANCA:(râzând) Credeai că pleacă undeva? Oare de ce e așa gârbovit? Pare foarte trist.

 FROSTY: Sunt trist pentru că aseară vântul mi-a făcut cunoștiință cu o fetiță de zăpadă. A încercat chiar să mi-o aducă aici....Acum zace fără viață.

 BIANCA:Bietul Frosty!

MIHAI: Stai măi puțin! Ce atâtea tristețe?!Hai să-i reparăm noi prietena! FROSTY: Mulțumesc copii! Acum are cine să-mi țină de urât când voi veți merge la culcare. Bună, mă numesc Frosty. Pe tine cum te cheamă?

 -tăcere-

 FROSTYNA: Frostyna. Bună dimineața! Hai să ne jucăm împreună, vreți?

 MIHAI: Mănânci calule ovăz?

 -începe joaca-

 -la un moment dat copiii încep să se dezbrace-

 BIANCA: Da ce cald e! Așa dintr-o dată.

 MIHAI: Cu vremea asta nu mai stii niciodată cum să te-mbraci. Încălzirea globală își cere drepturile.

 BIANCA: Mihai, ia uită-te la cei doi. Iar s-au întristat.

 FROSTY: Dacă mai ține mult căldura, ne vom topi amândoi!

 BIANCA: Am o idee!Mihai hai până în casă!

 -se întorc cu multă gheață și două umbrele-

COPILUL : Ce faceți, de ce m-ați chemat?

 MIHAI: Trebuie să ne ajutați să salvăm oamenii de zăpadă.

 COPILUL : Omul ăsta e făcut de mine aseară. Cum a ajuns aici?Că doar nu v-ați apucat să furați oameni de zăpadă?

 BIANCA: În primul rând că e fată, și în al doilea rând că nu noi am furat-o ci Vântul ne-a adus-o.

 COPILUL: Și marmota învelea ciocolata în staniol! Ce vrăjeală are asta mică!

 MIHAI: Ați adus gheață?

 COPILUL : Da. Da ce faci cu ea?

 -Mihai pune gheața lângă oamenii de zăpadă-

 COPILUL : Ce vreme ciudată! Doamna de educatoare ne-a explicat  că de vină este subțierea stratului de ozon .

FROSTYNA: Noi nu știm ce e ăla strat de ozon. Dar te rugăm ajută-ne! Dacă mai stăm mult ne vom transforma în băltoacă.

 COPILUL: Din cauza oamenilor mari se întâmplă toate astea. Gunoaie aruncate aiurea, mașini cu sutele pe străzi. Lor puțin le pasă că în curând iarna nu vom mai putea să ne dăm cu sania. Ce-ar fi să organizăm o grevă!

 BIANCA ȘI MIHAI: Ce idee bună!

 COPILUL: Atunci să ne grăbim. Așa ne vor lua în seamă.

MIHAI: Bianca hai să facem niște pancarte.

 FROSTY ȘI FROSTYNA: Nu mai vrem căldură!

 -apare și Bianca și Mihai cu pancartele: ”Nu mai vrem să ne topim”, ”Zonă fără zăpadă”-

TOȚI: NU MAI VREM SĂ NE TOPIM!

-deodată începe să bată vântul-

 BIANCA: Băieți, nu vi se pare că s-a răcit deodată?

 MIHAI: Ba d.....

 CRĂIASA ZĂPEZII: Bună ziua copiii!

 COPILUL :Asta cine mai e?

 CRĂIASA ZĂPEZII: ..........Așa vorbești tu cu un om mare?

 COPILUL : Da și eu sunt Scufița Roșie!

BIANCA:Iertați-l vă rog, doamnă! E....

COPILUL: Chiar e Crăiasa Zăpezii.

 CRĂIASA ZĂPEZII: Am venit să vă ajut copii! Curajul vostru de a vă opune acțiunilor adulților m-a impresionat profund. Așa că am venit să vă ajut.

 FROSTY: Să trăiți Măria Voastră! Deja ne-ați ajutat. Vremea e minunată acum. O veți lăsa așa nu?

 CRĂIASA: Din păcate eu n-am o putere așa mare. Pământul a hotărât că oamenii au devenit prea răi. De-aia vremea e atât de schimbătoare.

 BIANCA: Dacă nu ne aduceți definitiv frigul, atunci cum ne veți ajuta?

 CRĂIASA: Frosty și Frostyna când va veni primăvara se vor topi oricum. De aceea vă propun să-i iau în Împărăția mea. Acolo e veșnic frig.

 BIANCA: Și noi cu cine ne mai jucăm?

 CRĂIASA: Cred că e timpul să vă gândiți în primul rând la binele prietenilor voștri.

MIHAI: Are dreptate! Crăiasă, dar dacă mâine noi vom face alți oameni de zăpadă, primăvara vor muri?

 CRĂIASA: Asta credeți voi, oamenii. De fapt atunci când se topesc oamenii de zăpadă călătoresc tot în lumea mea.

 COPILUL : Ce chestie! Dacă știam nu ne mai revoltam atâta!

 CRĂIASA: Nu! E bine că încercați să schimbați lumea! Și chiar vă rog ca în continuare să încercați să-i sensibilizați pe oamenii mari. Acum e timpul să plec.

-îmbrățișări cu Frosty și Frostyna-

 -apare vântul care îi ajută pe cei doi F să intre în culise-

MAMA: Copiii, haideți toți în casă. Cine vrea ciocolată caldă?

 TOȚI: NOI!!!!!!!!