VINERI 25 FEBRUARIE LA SCOALA PETRE ISPIRESCU CONSTANTA A AVUT LOC FESTIVALUL JUDETEAN "PETRE ISPIRESCU" UNDE TRUPA CLUBULUI A OBTINUT LOCUL II SI ALINA BUJOR A FOST RASPLATITA CU UN PREMIU SPECIAL LA SECTIUNEA MONOLOG

Păcală

  

PĂCALĂ SE INTOARCE


PERSONAJE:

PACALA I,II,III

URSUL I,II,III

2 STRAJERI

ALBASTRU IMPARAT

BALAURUL-CAPUL I,II,III

EXTRATERESTRUL

STRAJERUL 1: Care esti acolo la poarta palatului?

PACALA I: Om bun venit de peste mari si tari.

STRAJERUL II: Și ce cauți aici?

PĂCALĂ: M-am cam rătăcit.

STRĂJERUL II: Să n-ai cumva gânduri ascunse!

PĂCALĂ: Nicidecum. Eu cutreier pământul în lung și-n lat și acu fiindcă afară e foarte frig aș vrea tare mult să mă lăsați în palat să mă adăpostesc.

STRĂJERUL I: Te lăsăm, da să știi că te paște o mare primejdie.

PĂCALĂ: Nu-mi pasă.

STRĂJERUL II: Împăratul Albastru e tare posomorât că fata sa nu se poate mărita.

PĂCALĂ: O iau eu de nevastă!

STRĂJERUL I: Stai liniștit că nu acesta-i baiul. Toți prinții și cavalerii care au pețit-o și-au dat duhul. Dacă vrei să fii cel cu numărul 100 n-ai decât!

STRĂJERUL II: Păcală, eu te-aș sfătui să aci cale întoarsă deși Împăratul Albastru mi-a poruncit să nu las nici un flăcău bun de însurătoare să plece până nu-și încearcă să rupă vraja care a cuprins-o pe fată.

PĂCALĂ: Și cum poate rupe vraja?

STRĂJERUL II: Dacă reușește să doarmă o noapte în camera Ursului și să se scoale dimineața teafăr și nevătămat.

PĂCALĂ: Voi fi cu mare atenție, străjerule. Acum du-mă la împăratul tău.

ÎMPĂRATUL ALBASTRU: Cine îmi deranjează somnul la ora asta?

STRĂJERUL II: Am dat de bucluc! Ia. Un nevoiaș, Măria Ta, cere ajutor.

ÎMPĂRATUL: Tânăr îi?

PĂCALĂ: Sunt Păcală, luminate.

ÎMPĂRATUL: Zii măi așa! Păi de când am auzit de tine trebuia să fi dat ortul popii de-acum un secol... Își acord o șansă Păcală: dacă reușești să stai la noapte cu Ursul de la palat, atunci îți voi da în căsătorie pe fata mea și un sfert din împărăție. Primești târgul Păcală?

STRĂJERUL II: Usul acela nu este unul normal. E cât un munte de gros și mănâncă în fiecare noapte câte un om. Împăratul îl ține în beciul său.

ÎMPĂRATUL: Străjer, du-l pe acest flăcău neînfricat în grota Ursului. Dar nu uita ca mâine dimineață să-i dai oasele afară, să nu se strice în palat.

PĂCALĂ: Împărate, aș avea o rugăminte...

ÎMPĂRATUL: Zii mai repede.

PĂCALĂ: Să-mi împrumuți până mâine în zori: o traistă cu plăcinte calde și alta cu așchii din lemn de brad, o traistă cu nuci și un ciocan și alta cu pietre, iar în a cincea traistă să-mi pui un brici de bărbierit, o oglindă, săpun și pămătuf pentru spumă.

ÎMPĂRATUL: Îndepliniți-i doleanțele!

TABLOUL II

PĂCALĂ: Scoală-te, scoală-te puturosule!

URSUL: Nu mă scol că mor de somn!(trage un răcnet dar Păcală nu se sperie)Ce faci? Nu te sperii? Toți ceilșalți de cum mă vedeau leșinau vitejește.

PĂCALĂ: Am uitat! Când te-am văzut așa gros și mătăhălos mi-a pierit frica.

URSUL: Zău?

PĂCALĂ: Nu te mai mira fără rost. Ridică-te în picioare când îți intră un musafir în casă.

URSUL: Cine se încumetă să mă oblige?

PĂCALĂ: Politețea te obligă. Vrei să arăți că ești trăit pe sub pământ?

URSUL: Acesta e plin de tupeu! Hai să ne luăm la întrecere, să vedem cine biruie. Să ne batem în sulițe, în săbii sau la trântă?

PĂCALĂ: Nu vreau vărsare de sânge, fie el și de urs. Cu sabia poate orice netot să biruie.Ne vom duela în cuvinte. Să vedem care e cel mai iute la minte. Dar deșteaptă-te trântore! Ce, te culci odată cu găinile?

URSUL: Cu cine am onoarea?

PĂCALĂ: Numai un neisprăvit ca tine poate să nu știe. Să vedem dacă ghicești?

URSUL: Oi fi vreun prinț care pețește pe fata împăratului?

PĂCALĂ: Prinț cu traista la el?

URSUL: O să-ți fac de petrecanie!

PĂCALĂ: Măi ursulețu-le, vino-ți în fire! Mai întâi de toate când vorbești cu mine stai jos să nu obosești. În al doilea rând să știi că eu sunt un pic răcit așa că n-o să-ți priesc la stomac. Îți propun mai degrabă să guști niște plăcinte cu miere.

URSUL: Ohoo, ce mi-ar place!

PĂCALĂ: Nu ești în stare să mănânci niște plăcinte? Și mai îndrăznești să te iei la întrecere cu mine? Cred că nici nuci n-o să poți mânca.

URSUL: Toată traista cu nuci pe care o ai n-o să-mi ajungă nici pe o măsea.

PĂCALĂ: Mai mult lauda de tine. Pariez că nici nu poți să le spargi. (îi dă traista cu pietre)

URSUL: O să sparg nucile cu dinții, nu ca tine cu ciocanul.

PĂCALĂ: N-ai decât dacă te crezi forțos

URSUL: Naa, c-am rămas fără un dinte!

PĂCALĂ:Mai devreme ziceai că toate nucile mele nu-ți ajung nici pe o măsea, da văd că s-a întâmplat invers: toate măselele și toți dinții tăi nu ți-au ajuns nici pentru o singură nucă. Nu ești bun de nimic. Dacă trăiai în pădure mureai de foame, noroc cu Împăratul Albastru care se milostivește de tine și-ți aruncă niște resturi.

URSUL: Ce faci acolo?

PĂCALĂ: Mă fac frumos, Fata Împăratului s-ar înspăimânta dacă te-ar vedea cât ești de urât!

URSUL: Fata asta i-e tare dragă! Din gelozie i-am ucis toți pețitorii și tot de asta am să te ucid și pe tine.

PĂCALĂ: Mi-e nu-mi place fata împăratului! E prea scofâlcită și prea râzgâiată. Am venit să te ajut pe tine să o cucerești. Vezi ce chipeș m-am făcut?

URSUL: Bărbierește-mă și pe mine!

PĂCALĂ: Înduri tu atâta?

URSUL: Orice.

PĂCALĂ:Binee! Dar să nu te superi. Ai lațele pe tine d-un cot. Ține-te tare. (începe să-l lovească cu bâta)

URSUL:Ce faci?

PĂCALĂ:Ca la operație trebuie să stai nemișcat.

URSUL: Da la operație doctoru te-amoarte, ca să nu simți durerea.

PĂCALĂ: Nu dau în tine, dau în blana ta ca s-o înmoi, să se ia părul.

URSUL: Au! Moooor!

PĂCALĂ: Te rog să nu mai faci atâta gălăgie că-l scoli pe Împărat din somn. Am obosit. Ia acum batista asta și apără-mă de muște.

-se aude din culise vocea Împăratului-

ÎMPĂRATUL: Străjerule, dă oasele lui Păcală afară!

PĂCALĂ: Imediat!

URSUL: Liniște, că doarme domnul dumnealui!

STRĂJERUL I: Ia mâna de pe mine dihanie!

ÎMPĂRATUL: Ia uite! Doar tu îi mai speriai pe dușmani. Acu ai ajuns o pocitanie jigărită. Să piei din palat! În ceea ce te privește pe tine, Păcală, va trebui să-mi respect promisiunea. Trimite după fata mea!

PĂCALĂ: Luminate împărate, mă bucură cinstea și onoarea pe care mi-o faci dar mă consider nedemn de fiica și împărăția ta. Și-apoi eu am menirea să umblu prin lume, să mai scot și alți oameni din necazuri. Sunt sigur că vei găsi un ginere mai de preț ca mine.

ÎMPĂRATUL: Dacă asta ți-e voia! Trebuie să ai totuși vreo dorință pe care o pot îndeplini.

PĂCALĂ: Îmi îngădui să-ți cer Ursul acesta schimonosit.

ÎMPĂRATUL: Cu cea mai mare plăcere. Cum prinți nu mai are ocazia să mănânce...hrana ar fi prea costisitoare.

STRĂJERUL 1: La revedere!

URSUL II: Stăpâne, uite o luminiță!

PĂCALĂ II: Stai ușor. Nu te repezi ca mielul turbat în gura lupului.

URSUL II: Mi-e frig.

PĂCALĂ II: Trebuie să te călești un pic. Confrații tăi pe vremea asta hibernează în bârlog și rabdă de foame. Tu ai plăcinte, nuci...

URSUL II: A, nu. De plăcinte și nuci mi-e lehamite.

PĂCALĂ II: Treaba ta. Da până străbatem noi pădurea asta neagră o să ți se lipească burta de spate

URSUL II: Mai bine, ca să nu ne plictisim ai născoci o poveste.

PĂCALĂ II: Mda, să mă gândesc! Era odată un balaur tare drăgălaș și cuminte.

URSUL II: De balauri cuminți și drăgălaș n-am prea auzit. Dar există balauri?

PĂCALĂ II: Pe mine mă întrebi? Tu ar trebui să știi. E jivină de-a ta.

URSUL II: Ce? A băut apă cu mine din același polonic?

PĂCALĂ II: Și balaurul ăsta mânca în fiecare noapte un urs.

URSUL II: Nu schimba și el meniul?Sper că nu vom da nas în nas cu vreo stârpitură de-asta.

PĂCALĂ II: Dacă se întâmplă asta trebuie să-l biruim

URSUL II: Cum te bați Păcală cu o dihanie cu trei capete și cu trei guri ce te mușcă simultan?

PĂCALĂ II: De nu-l poți răzbi la trântă, îl răzbești prin deșteptăciune.

URSUL II: Și unde viețuiesc balaurii?

PĂCALĂ II: Păi dacă nu în pădure, înseamnă că la oraș, la case sau la bloc.

URSUL II: Și nu ies noaptea deloc?

PĂCALĂ II: Cred că le e frică de vreo sălbăticiune.

URSUL II: Și-atunci cum își petrec timpul liber?

PĂCALĂ II: Seara stau în pat și se uită cu un cap la televizor, un cap zâmbește, altul suspină, într-unul ține țigara și cu altul bea cafeaua de dimineață.

URSUL II: Chiar aș vrea să cunosc un balaur!

BALAURUL: Mi-e o foame de lup! Ce căutați pe-aici prin pustietățile astea?

PĂCALĂ II: Ei, Ursulache, ce zici ia uite cât de repede îți îndeplinește Doamne-Doamne dorința!

URSUL II: Mulțumesc de ascultare dar mă lipseam.

PĂCALĂ II: V-am întrebat ce căutați aici?

URSUL II: Ăsta e un Balaur sălbatic. Eu.... Eu nu caut nimic.

PĂCALĂ II: Taci nepricopsitule! Lasă-mă să vorbesc eu. Ce bine-mi pare prietene că ne-tâlnim. Săracul urs, a damblagit. Le-a făcut de petrecanie atâtor balauri în Pădurea Aninoasa că nu le mai știe numărul.

BALAURUL: Ce?

PĂCALĂ: M-a rugat în genunchi să nu-l mai pun să se bată cu nici o făptură pentru că îi era milă de ele. S-a jurat să se potolească.

BALAURUL: Care va să zică ursul ăsta prăpădit?

Ursul: EU NU CAUT NIMIC! Nu e cu putință. Sigur e o închipuire! Ba nu e deloc. Măăă pârlesc!

PĂCALĂ: Dragul meu Balaur, fii bun și dă focul mai încet. Și oricum, îți suntem recunoscători că pe toată perioada discuției ne-am încălzit la flăcările tale.

BALAURUL: Las că nu mai scot nici o flacără. Ce, să profitați de mine?

PĂCALĂ: Vai, ce defavoare ne face!

URSUL: Vai, ce de capete are!

PĂCALĂ: Pariez că dintre toate cel din mijloc e cel mai tare!

PRIMUL CAP: S-o crezi tu! Eu sunt cel mai mare!

CAPUL 2: Chiar dacă tu ești cel mai voluminos eu sunt cel mai puternic.

CAPUL 3: Ce faci Păcală, îi învrăjbești?

PĂCALĂ: Doamne ferește! Dar tu ești cel mai mic, de ce te amesteci unde nu-ți fierbe oala?

CAPUL 3: Nu sunt eu, capul 4 s-a născut mai țuguiat.

CAPUL 4: Tacă-ți gura piciule!

CAPUL 3: Las că te spun eu lui tata.(se iau la harță)

CAPETELE 1 ȘI 2: Mai astâmpărați-vă fraților!

CAPUL 3: Ce sunteți voi arbitrii?

PĂCALĂ: Se bagă și e ca musca-n lapte, în loc să-și vadă de treburile lor. Trebuie să se stabilească odată o ierarhie între voi, să știe omul cui să i se adreseze.

URSUL: Stăpâne, ce bine zici. Deci, care este șeful vostru?

TOȚI: Eu.

PĂCALĂ: Cum, toți de-a valma?

CAP 1: Eu sunt cel mai mare.

Capul 2: Da, dar eu sunt cel mai frumos.

CAPUL 3: Iar eu sunt cel mai înțelept. Un șef trebuie să fie așa.

CAP 4: Ăsta șef?

-se iau la bătaie-

PĂCALĂ: Ce spectacol minunat: un balaur care se bate singur.

CAPUL 4: Eu care cap sunt?

CAPUL 1: Tu ești capul cel mai mic.

CAPUL 4: Dacă-i așa înseamnă că tu ești cel mai urât.

CAP 2: Hei, Păcală, ajută-ne să ne batem. Nu mai știm în care să dăm.

CAP 1: Ne-am încurcat gâturile.

URSUL: Dați și voi unde nimeriți.

-se bat-

PĂCALĂ: Așa, urâți-vă cu mai mult patos ....Box! Iubiți-vă ca frații!

URSUL: Păcală, cât de simplu e să ucizi un balaur fără sabie!