vineri, 25 ianuarie 2013

Ziua in care a fugit Somnul


ZIUA ÎN CARE A FUGIT SOMNUL

 

PERSONAJE:

GEORGIANA

NIKI

DAMIAN

SARA

BRIANNA

N1

 

ANA-Sara

ALEX-niki

MAIA-Brianna

SOMNUL-Damian

OBOSEALA- N1

SPIDERMAN-Geo

PĂPUȘA- ERICA

-atmosferă de petrecere, ziua Anei și a lui Alex-

-bunica intră cu tortul-

MAIA: A venit momentul!

TOȚI: URA!Mulți ani trăiască, mulți ani trăiască....................

MAIA: Ei, și-acum să vă văd!

ANA: Bunico, e adevărat că dacă stingem lumânările dintr-o suflare ni se îndeplinește o dorință?

MAMA: Așa se spune. Voi puteți încerca.

ALEX: Super! Ana ești gata?Unu, doi, trei ....

TOȚI: Bravoooooooo!

MAIA 1: Acum puteți spune dorința. Ce vă doriți? Fac pariu că o mașină mare teleghidată. Ba nu. O consolă mare cu jocuri.

ALEX: Ești gata Ana?

AMÂNDOI: Ne dorim să nu mai dormim niciodată.

-un moment de tăcere-

MAIA: Ce? Asta nu-i dorință. Sună mai mult a pedeapsă.

ANA: Ba nu. Ia gândiți-vă ce tare ar fi ca în loc să dormiți  dupăamiaza să vă puteți juca. Două ore în plus de joacă pe zi.

MAIA: Dacă nu dormiți veți rămâne mici, o să slăbiți și veți avea cearcăne.

ALEX: Nu contează.

MAIA: Bine. Noapte bună....Pardon... Spor la joacă! Să nu faceți prea multă gălăgie să ne certe vecinii.

-Alex și Ana singuri-

ALEX: Ana, ți-e somn?

ANA: Nu.

-se mai joacă un pic cu jucăriile-

ALEX: Nici acum?

ANA: Nimic, nici măcar nu casc.

ALEX: Înseamnă că e adevărat. Ni se îndeplinește dorința.Ce să facem acum?

 ANA: Hai să ne jucăm la calculator.

-apare Somnul_

SOMNUL: Să vă fie rușine, piticaniilor! Asta e răsplata pentru eforturile mele din fiecare seară! Deci nu mai aveti nevoie de nenea Somnul? Foarte bine.

Am să plec și am să-i las nedormiți până la....(aruncă un maldăr de cărți) Luați-vă cărțile înapoi.

ANA: Gata, te-am bătut!

ALEX: Hai să ne mai jucăm odată!

ANA: M-am plictisit. Mai bine hai să ne jucăm cu jucăriile.

ALEX: Hai să-i punem să se bată să vedem care-i mai tare.

ANA: Bine. O să ai o surpriză. Ai să vezi că păpușa mea e puternică.

-scenă de ciondăneală între jucării, apare Oboseala-

OBOSEALA: Așa!Ce bine-mi pare că l-au alungat pe nenea Somnic. Acum, ușor, ușor vor fi ai mei. Pic, pic, pic. Otrava mea nu dă greș niciodată. Pic cu pic veți obosi. Ia uite câți copii! Nu vreți să vă dea Tanti Oboseala un pahar cu suculeț? Se numește coca-cola! Știu că vouă vă place mult. Pe mine mă ajută când îmi fac vrăjile.

ANA: Te-am bătut, te-am bătut!Spider-ul tău e un fraier.

ALEX.: Ba nu. Stai să-i pun baterii și-ți arăt eu ție.

MAIA: Ați stat toată noaptea la joacă?

ALEX.: Da

MAIA: Nu sunteți obosiți?

ANA: Nu. E foarte bine. În sfârșit ne-am jucat cât am vrut.

MAIA:Da, ce ochi roșii aveți!Hai să vă pregătiți de grădiniță. Ce faceți cu jucăriile?

ANA: Le punem la culcare. E timpul să-și încarce bateriile.

-camera rămâne goală, moment de tăcere, intră Somnul-

PĂPUȘA: (trezindu-se) Îmi pare rău Spider! Nu e vina mea. Nu eu am vrut să te bat.

SPIDER: Știu asta. Alex și Ana nu s-au purtat niciodată așa cu noi. Oboseala i-a făcut să fie foarte răi. Dacă nu se întoarce Somnul la ei toate jucăriile vor fi stricate sau se vor supăra și vor pleca.

PĂPUȘICA: Ura! Uite-l pe Somnic. Asta înseamnă că nu mai e supărat pe copii. Când se vor întoarce de la grădi vor trage un pui de somn...

SOMNUL: Ba nu e așa deloc. Sunt aici pentru voi. Copiii pot să stea treji până la finalul secolului.

SPIDER: Atunci s-a zis cu noi!

PĂPUȘICA: Te rog FĂ-O măcar pentru noi!

SPIDER: Nu vreau să ajung la gunoi așa tânăr.

SOMNUL: Nu, nu și nu! (iese)

PĂPUȘA : Ce ne facem? Acum s-a supărat și mai rău.Există o singură soluție.

SPIDER: Care?

PĂPUȘA: Să apelăm la Maia.Bunicuțele pot fi foarte puternice când vor. Știu să prepare o mulțime de leacuri pentru boli. Mă duc să o rog să ne ajute.

SPIDER: Eu mă odihnesc puțin. Când se vor întoarce copiii de la grădi ne vor obosi iar.

-intră copiii-

ANA: Ce ai Alex?

ALEX: Mă cam doare spatele.

ANA: Și pe mine mă dor ochii. Nu vrei să ne culcăm măcar puțin?Mă simt cam obosită.

ALEX: Bine. Dar doar puțin.

-se culcă dar nu pot să doarmă, Oboseala intră pe nesimțite-

ANA: Of! Nu mai pot! Mă doare tot corpul. Nu pot adormii. Tu ai adormit?

ALEX: Nu. Parcă mi-a pus cineva scobitori la ochi.

OBOSEALA: Așa vă trebuie!

ANA: Cine m-a pus să mă iau după tine! Tu ai vrut să ne punem dorința aia.

ALEX: Da ce, te-am obligat eu? Ți-a plăcut și ție ideea!

ANA (plângând): Ce ne facem?

-moment coregrafic al OBOSELII, apare Maia cu o oală mare-

MAIA: Ce faceți copilași? V-ați culcat?

ANA: Bunico, nu putem dormii. Te rog, ajută-ne!

MAIA: Și cum rămâne cu dorința voastră?

ALEX:Am greșit Maia! Te rugăm, adu-ne somnul înapoi!

MAIA: Îndată scumpii mei!

         Flori de tei și iasomie

         Somnului spuneți-i să vie!

         Somn bun, somn bun,

         Vino tu la mine-acum!

Somn frumos, somn frumos,

Vino tu la mine jos!

OBOSEALA: Ce? Aburi de ceai de tei? Voi răspunde cu puțină Cola. Să te văd acum bunicuțo!

MAIA: Pleacă de aici și lasă-mi nepoțeii în pace! Du-te la niște oameni mari și răi!

OBOSEALA: M-am plictisit de ăștia. Vreau și eu cărniță crudă.

MAIA: Bine! Vrei să pleci de aici cu vânătăi. Treaba ta. (deschide o carte de povești)

”A fost odată ca niciodată, a fost odată un împărat. Și împăratul  avea o fetiță frumoasă și albă ca spuma laptelui. Dar într-o zi împărăteasa muri și.....”

(copiii încep să caște)

OBOSEALA (ZGÂLȚÎINDU-I): Nu, nu faceți asta! Trebuie să vă treziți. Acum sunteți ai mei.

SOMNUL: Ce cauți aici, urâto? Pleacă imediat pocitanie. Lasă-i pe copii să doarmă. Nu-ți ajunge că-i chinui zilnic pe oamenii mari? Acum te iei și de copii?

OBOSEALA: Sunt ai mei. Pleacă tu. Nu vreau să plec.

SOMNUL: Foarte bine! Las că vezi tu! Ia de-aici! (deschide un casetofon cu cântece de leagăn, copiii adorm ușor)

OBOSEALA: Nu se poate! M-am chinuit atât.

MAIA: Pleacă de aici DIAVOLOAICO! Ia mâna de pe nepoțeii mei!

-îi toarnă o cană cu ceai în cap-

OBOSEALA: ARDEE! Sunt învinsă!

SOMNUL: Afară cu tine!

-Oboseala iese-

MAIA: În sfârșit au adormit! Of, greu a fost! Ia uite ce frumos dorm! Mânca-i-ar bunica! Mulțumesc domnule Somnic! N-aș fii reușit fără dumneata.

-îl îmbrățișează și adoarme în brațele lui-

-Somnul o așează ușor alături de nepoței-

SOMNUL: Așa sunt bunicuțele!Drept să spun nici eu n-aș fii reușit să înving Oboseala fără ajutorul Maiei. E, de-acum mă duc. O pardon! Mai are cineva nevoie de mine, că tot sunt aici? N-are rost  să mai fac un drum. Atunci vă mai las puțin. Revin după aplauze.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu